LEGELAZI.ROBlogDespre noi
Tipuri de acte:
lege hotărâre decret decret-lege ordin instrucțiuni circulară dispoziție sinteză răspuns normă regulament ordonanță precizări criterii contract muncă decizie ordonanță de urgență situație listă comunicat constituție moțiune declarație convenție completare metodologie anexă rectificare acord procedură statut apel îndrumar amendament proces verbal încheiere sentință mesaj tarif vamal cartă protocol raport proclamație înțelegere reglementări memorandum aranjament tratat instrument pentru amendare act adițional nomenclator proiect de lege program opinie separată programă analitică codul de etică strategie addendum rezoluție plan contract-cadru prescripții codul internațional de management reguli codul justiției militare act act internațional metodă codul internațional pentru cereale codul internațional (ftp) codul lsa contract ghid tablou de evidență casare normativ recurs document cerințe modul condiții și proceduri manual de operare standard codul civil codul de procedură civilă codul comercial codul aerian codul familiei codul penal codul de procedură penală codul muncii codul fiscal codul silvic codul de procedură fiscală codul vamal sistem repere metodologice codul pentru construcția navelor speciale codul modu proiect principii registru codul consumului manualul primarului manualul prefectului codul de reglementare a conținutului audiovizual cod tehnic al gazelor naturale soluție atribuții poziție comună acțiune comună directivă propunere cpv schemă codul de bune practici în fermă mecanisme aviz consultativ cod tehnic codul navă caiet sarcini-cadru pact studiu modalități unitare codul osv propunere conținut-cadru dosar codul inf codul de siguranță codul isps calculator impozite minută discurs cadru general tranșe de venit impozabil codul european de securitate socială codul de standarde internaționale și practici recomandate măsuri codul studiilor universitare modalități și proceduri codul drepturilor și obligațiilor studentului flux informațional cod de procedură disciplinară cod de conduită inițiativă legislativă cuantum total specificație tehnică condiții instrument cod deontologic comunicare opinie concurentă conținut cerere scrisoare cod de practică ordonanță militară adeverință recomandări modalitate tip act nefolosit notă tarife cadru strategic


DECIZIA nr. 764 din 22 octombrie 2020 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 45 alin. (3) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001

emitent: Curtea Constituţională
data vigoare: 14 ianuarie 2021
publicat în: Monitorul Oficial nr. 42 din 14 ianuarie 2021



Valer Dorneanu

- președinte

Cristian Deliorga

- judecător

Marian Enache

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Elena-Simina Tănăsescu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Simina Popescu-Marin

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 45 alin. (3) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, excepție ridicată de Consiliul General al Municipiului București în Dosarul nr. 36.511/3/2018 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.340D/2019.2. La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepției, domnul Irinel Burian, avocat din cadrul Baroului București, cu împuternicire avocațială depusă la dosar. Lipsește cealaltă parte, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că autorul excepției a depus la dosar note scrise, prin care solicită conexarea Dosarului nr. 1.340D/2019 la Dosarul nr. 216D/2019, aflat pe rolul Curții Constituționale, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 45 alin. (2) lit. f) și alin. (3) din Legea nr. 215/2001. De asemenea, sunt invocate alte dosare aflate pe rolul Curții Constituționale, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 45 alin. (3) din Legea nr. 215/2001, și se arată că, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, se impune ca aceste dosare să fie conexate.4. Având cuvântul, reprezentantul autorului excepției arată că lasă la aprecierea Curții soluționarea cererii de conexare.5. Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea acestei cereri, având în vedere că dosarele la care se face referire se află în stadii procesuale diferite.6. Curtea, deliberând, respinge cererea formulată, în temeiul prevederilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, întrucât cererea vizează conexarea Dosarului nr. 1.340D/2019, aflat pe ordinea de zi a ședinței de judecată, cu alte dosare, aflate în stadiul de raport, astfel încât, în lipsa identității de stadiu procesual, conexarea acestora este exclusă.7. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul avocatului autorului excepției, care solicită admiterea criticilor de neconstituționalitate, în raport cu art. 1 alin. (5) și art. 21 din Constituție. Susține că prevederile de lege criticate referitoare la hotărârile „privind patrimoniul“ sunt neclare, imprecise și creează incertitudine în ceea ce privește întinderea sau delimitarea obiectului hotărârii supuse aprobării cu votul a două treimi din numărul total al consilierilor locali în funcție, astfel încât pot conduce la concluzia că orice hotărâre luată de consiliu, cu implicații patrimoniale, ar avea nevoie de o majoritate de două treimi, prevăzută doar cu titlu de excepție. În susținerea criticilor de neconstituționalitate, invocă jurisprudența Curții Constituționale referitoare la exigențele de calitate a legilor, spre exemplu, Decizia nr. 26 din 18 ianuarie 2012 sau Decizia nr. 31 din 27 ianuarie 2016.8. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției în principal ca inadmisibilă, deoarece criticile de neconstituționalitate vizează probleme de interpretare și aplicare a legii, de competența instanței judecătorești. În subsidiar, pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate, susținând, în esență, că, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, normele de lege nu pot prezenta o precizie absolută.

CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:9. Prin Decizia civilă nr. 5 din 28 februarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 36.511/3/2018, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 45 alin. (3) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001. Excepția a fost ridicată de Consiliul General al Municipiului București cu prilejul soluționării recursului împotriva unei sentințe pronunțate într-o cauză având ca obiect suspendarea executării unui act administrativ.10. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține că prevederile art. 45 alin. (3) din Legea nr. 215/2001, în ceea ce privește sintagma „privind patrimoniul“, sunt neclare, imprecise și pot conduce la concluzia că orice hotărâre luată de consiliu, cu implicații patrimoniale, are nevoie de o majoritate de două treimi, prevăzută doar cu titlu de excepție. În opinia autorului excepției, noțiunea de „hotărâre privind patrimoniul“, fără a delimita, în concret, la ce elemente de patrimoniu (evaluabile sau neevaluabile în bani) și la ce operațiuni privind elementele de patrimoniu (acte de dispoziție, de administrare, de conservare) se referă, este contrară exigențelor de claritate și predictibilitate a legii impuse de reglementarea constituțională, putându-se ajunge ca o excepție să devină regulă, iar regula să devină inaplicabilă. Sunt invocate aspecte din jurisprudența Curții Constituționale privind dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție, spre exemplu, Decizia nr. 26 din 18 ianuarie 2012. Autorul mai arată că prevederile legale criticate comportă o interpretare mult prea imprecisă, întrucât orice hotărâre a autorităților locale, inclusă în sfera alin. (1) al art. 45 din Legea nr. 215/2001 are implicații de natură patrimonială, evaluabilă în bani, fapt ce ar atrage în mod ipotetic competența de aprobare a majorității calificate de două treimi.11. Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal opinează în sensul conformității textelor de lege criticate cu prevederile constituționale invocate. Reține că autorul excepției critică textul de lege sub aspectul sferei de cuprindere a noțiunii de „hotărâre privind patrimoniul“ și că prin Decizia nr. 869 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 166 din 4 martie 2016, Curtea Constituțională a reținut că aspectele invocate au vizat, în realitate, interpretarea și aplicarea legii, operațiuni care constituie atributul instanței judecătorești învestite cu soluționarea cauzei, care interpretează instituția juridică a „patrimoniului“ în funcție de ansamblul normelor de drept material (de drept civil și drept administrativ), fără a fi necesară cuprinderea lor în textul legii speciale și nicio trimitere expresă.12. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.13. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,
examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile avocatului autorului excepției, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:14. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.15. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 45 alin. (3) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007, cu modificările și completările ulterioare. Curtea observă că, ulterior sesizării sale cu prezenta excepție de neconstituționalitate, prevederile art. 45 alin. (3) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 au fost abrogate prin art. 597 alin. (2) lit. e) din partea IX din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019. Însă, având în vedere că în cauza dedusă judecății produc efecte juridice prevederile art. 45 alin. (3) din Legea nr. 215/2001 și în lumina Deciziei Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, urmează a se reține ca obiect al excepției aceste dispoziții de lege, care au următorul cuprins: „Hotărârile privind patrimoniul se adoptă cu votul a două treimi din numărul total al consilierilor locali în funcție.“16. În opinia autorului excepției, prevederile art. 45 alin. (3) din Legea nr. 215/2001 contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor și art. 21 privind accesul liber la justiție.17. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorul acesteia susține lipsa de precizie și claritate a prevederilor art. 45 alin. (3) din Legea nr. 215/2001, sub aspectul înțelesului sintagmei „hotărâri privind patrimoniul“, critici care însă nu tind spre evidențierea unei reale contradicții între textul de lege supus controlului de constituționalitate și dispozițiile din Legea fundamentală invocate, ci vizează exclusiv aspecte referitoare la interpretarea și aplicarea normei juridice. Astfel, Curtea reține că, în realitate, ceea ce a determinat ridicarea excepției de neconstituționalitate este problema încadrării sau nu a Hotărârii Consiliului General al Municipiului București nr. 721 din 18 octombrie 2018 privind încetarea activități unor servicii publice de interes local ale municipiului București în categoria unor „hotărâri privind patrimoniul“, în sensul dispozițiilor art. 45 alin. (3) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001. Or, asemenea aspecte țin de modalitatea de interpretare și aplicare a legii la situația individualizată a fiecărei spețe, iar clarificarea împrejurărilor cauzei și determinarea prevederilor de lege incidente revin competenței exclusive a instanței judecătorești învestite cu soluționarea litigiului, nefiind de resortul contenciosului constituțional.18. Curtea observă că, prin Decizia nr. 63 din 16 decembrie 2019 referitoare la pronunțarea unei hotărâri prealabile cu privire la chestiunea de drept privind sfera noțiunii de „hotărâri privind patrimoniul“, folosită de art. 45 alin. (3) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 162 din 27 februarie 2020, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a statuat că: „textul de lege pe care instanța de trimitere îl găsește dificil de interpretat [art. 45 alin. (1) și (3) din Legea nr. 215/2001] este în vigoare de mai bine de 18 ani și a fost aplicat atât de autoritățile publice locale, cât și de instanțele de judecată, fără să necesite dificultăți de interpretare sau să genereze practică judiciară neunitară.“ (a se vedea paragraful 73 din Decizia nr. 63 din 16 decembrie 2019).19. În aceste condiții, întrucât criticile de neconstituționalitate se circumscriu unor aspecte referitoare la interpretarea și aplicarea legii, de competența instanței judecătorești, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulată, este inadmisibilă, urmând a fi respinsă ca atare.20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 45 alin. (3) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, excepție ridicată de Consiliul General al Municipiului București în Dosarul nr. 36.511/3/2018 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 22 octombrie 2020.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Simina Popescu-Marin
----


Căutare avansată

Tipuri de acte normative

lege (320), hotărâre (1642), decret (1215), decret-lege, ordin (2335), instrucțiuni (18), circulară (26), dispoziție (2), sinteză, răspuns, normă (98), regulament (87), ordonanță (21), precizări, criterii (1), contract muncă, decizie (1563), ordonanță de urgență (130), situație, listă (20), comunicat (226), constituție (1), moțiune (1), declarație (1), convenție (4), completare, metodologie (44), anexă (46), rectificare (70), acord (15), procedură (50), statut (4), apel, îndrumar, amendament (13), proces verbal (1), încheiere (5), sentință (9), mesaj, tarif vamal, cartă (1), protocol (6), raport (1593), proclamație, înțelegere, reglementări (10), memorandum (2), aranjament (1), tratat (2), instrument pentru amendare, act adițional (6), nomenclator, proiect de lege (2), program (6), opinie separată, programă analitică , codul de etică, strategie (9), addendum, rezoluție (3), plan (12), contract-cadru (2), prescripții, codul internațional de management, reguli (2), codul justiției militare, act, act internațional, metodă (1), codul internațional pentru cereale, codul internațional (ftp), codul lsa, contract, ghid (19), tablou de evidență (2), casare, normativ (2), recurs, document, cerințe (1), modul, condiții și proceduri, manual de operare, standard (5), codul civil, codul de procedură civilă, codul comercial, codul aerian, codul familiei, codul penal (1), codul de procedură penală, codul muncii, codul fiscal (1), codul silvic, codul de procedură fiscală, codul vamal (1), sistem, repere metodologice, codul pentru construcția navelor speciale, codul modu

Emitenți
Academia de Științe Agricole și Silvice (2), Academia de Științe Juridice din România, Academia Română (1), Act Internațional (43), Administrația Națională a Penitenciarelor (27), Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale, Adunarea Constituantă, Agenția de Cooperare Internațională pentru Dezvoltare, Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură, Agenția de Cooperare Culturală și Tehnică, Agenția Națională a Funcționarilor Publici (3), Agenția Națională Antidoping (2), Agenția Națională Antidrog, Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate , Agenția Națională de Administrare Fiscală (77), Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (4), Agenția Națională de Control al Exporturilor, Agenția Națională de Control al Exporturilor Strategice și al Interzicerii Armelor Chimice, Agenția Națională de Integritate (2), Agenția Națională de Privatizare, Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane, Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane, Agenția Națională pentru Achiziții Publice (4), Agenția Națională pentru Comunicații și Informatică, Agenția Națională pentru Dezvoltare Regională, Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați, Agenția Națională pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii și Cooperație, Agenția Națională pentru Ocupare și Formare Profesională, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (5), Agenția Națională pentru Privatizare și Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii, Agenția Națională pentru Protecția Dreptului Copilului, Agenția Națională pentru Resurse Minerale (52), Agenția Națională pentru Romi, Agenția Națională pentru Sport, Agenția Nucleară, Agenția pentru Agenda Digitală a României , Agenția pentru Implementarea Proiectelor și Programelor pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Agenția pentru Strategii Guvernamentale, Agenția Română de Dezvoltare, Agenția Română pentru Conservarea Energiei, Agenția Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, Asociația Generală a Medicilor, Asociația Generală a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi (1), Asociația Națională a Evaluatorilor Autorizați (4), Asociațiile Patronale ale Producătorilor de Alcool și Băuturi Alcoolice, Autoritarea Națională pentru Comunicații, Autoritatea Competentă de Reglementare a Operațiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagră, Autoritatea de Supraveghere Financiară (99), Autoritatea Electorală Permanentă (1718), Autoritatea Hipică Națională, Autoritatea Națională Pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții (3), Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, Autoritatea Națională pentru Tineret, Autoritatea Națională a Vămilor, Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate (18), Autoritatea Națională de Reglementare în Comunicații, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (157), Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale, Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice - A.N.R.S.C. (8), Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală